Corespondenta unei despartiri

Partea II

Eu: Ai stiut ce-si doreste si i-ai oferit tot ce si-a dorit, nu exista scuze. Daca orice femeie s-ar culca cu primul barbat care i-ar vorbi frumos ar fi hotelurile pline de femei ca tine.

 

July: Mai, este adevarat ce spui..daca toate femeile ar pleca urechea ..ar fi pline hotelurile.
Si sunt constienta ca pana la urma el a incercat, vina imi apartine mie pentru ca m-am lasat convinsa si am crezut ca pot sa tin sub control o situatie compromitatoare. Imi pare rau ca nu am fost mai desteapta, trebuia sa fi fugit cat ma tineau picioarele.
Chiar imi pare rau.
 

July: Uite, am stat si m-am gandit bine de ceva vreme incoace. Si sunt perfect constienta ca prin fapta mea, reprezint o dezamagire si ma poti incadra intr-o categorie care reprezinta o mare rusine. Imi constientizez rusinea, imi e rusine de ce am facut.
Constientizandu-mi rusinea si greseala, a crescut in mine dorinta de a dovedi ca trecutul nu ma defineste, ca pot sa fiu mai buna de atat. De aceea zic ca drumul nu e batatorit. Eu nu voi mai calca pe aceasta cale, a inselatului de orice fel..ca insel eu sau ca inseala el. Apoi a crescut in mine principiul de a nu accepta un om mai in varsta decat ce am acasa. Ai sa zici ca sunt vrajeli, ca le spun pt a te impresiona, ca daca am putut odata, o sa mai pot oricand. Insa nu e asa. Iti jur pe ce am mai sfant ca imi voi ghida viata dupa aceste reguli, plus altele, care ma vor trasforma intr-o femeie la casa ei.
Tu ai sa zici..f bine, ce treaba mai are asta cu mine? Imi doresc sa aiba.

July: Trebuie sa putem incerca. Trebuie! Pentru simplu fapt ca te-am considerat sotul meu, iar tu pe mine sotia ta si ai zis ca ai vrea sa mergem la o nunta si sa ne imaginam ca e nunta noastra. Aceasta e realitatea, aceasta impreuna cu regretul meu si hotararea mea de a fi un om asa cum trebuie.
Asa ca te rog sa incerci inca o data. Lasa-ma sa iti dovedesc ca ai de ce sa ma iubesti, lasa-ne sa crestem impreuna si sa lasa-ma sa visez in continuare la fetita noastra cu ochi verzi. Esti atat de important in viata mea. Ai incredere in mine si in iubirea noastra. Am gresit, dar regret si am o hotarare de otel sa fiu eu acea exceptie care sa arate ca un drum nu va ramane batatorit. Ai incredere in mine si in iubirea noastra. Tu esti Spiridusul meu si te doresc in fiecare secunda din viata mea. 
Absenta ta ma distruge zi dupa zi.
 

July: Am gresit si imi recunosc greseala.
Am o viata intreaga sa dovedesc ca sunt mai mult de atat. Hotararile mele sunt luate. Mi-ar fi placut sa mai faci si tu parte din viata pentru a vedea ca imi tin promisiunile fata de mine si fata cei care conteaza pentru mine.
Ma gandesc la ce am discutat aseara in masina si la ce mi-ai zis ca .. eu in relatia  mea o sa mai insel. Vorbele tale imi dau o putere incredibila de a ma feri de aici incolo de orice situatie compromitatoare...pe viata.
Ceea ce imi pare cel mai rau e ca hotararile mele si dorinta mea de a fi mai buna.. nu te ajuta pe tine cu nimic. Nu iti sterg durerea.
Daca as putea sa dau timpul inapoi, as face-o numai pentru a sti ca ma ofer tie curata si ca ma accepti fara nici un regret.
Mi-as dori acest lucru inimaginabil de tare.
Dar stiu ca e imposibil sa dau timpului inapoi.

Din pacate, nu pot actiona decat asupra prezentului si a viitorului. Iar decizia de a ma pastra in viata ta iti apartine.

Nu pot schimba trecutul, dar stii ce ti-am oferit, poti sa iti imaginezi ce bunatati iti pot oferi si pe viitor.

Stii cum pot avea grija de tine, stii ca imi doresc sa cresc si sa cresti. Stii ca vreau sa iti fac un copil, stii ca te iubesc, stii ca regret, stii ca te-am acceptat dupa intamplarea din 17.09.2012, stii ca te-as fi acceptat si dupa Timisoara, stii ca te-as cinsti si nu ai avea motiv sa te indoiesti vreodata de mine, stii ca as face tot ce imi sta in putinta sa te vindec si exista sansa de a reusi.
Decizia e a ta.
De a renunta la aceste lucruri si la iubirea noastra pentru un trecut pe care il uram sau .. de a continua cu posibilitatea de a reusi.

Eu mai mult de atat nu pot sa fac. As vrea, dar nu pot. Nu mai am resurse.

Nu vreau sa raspunzi azi la acest mail. Te rog sa imi raspunzi marti. Pana atunci vreau sa mai cantarim inca odata totul.
Si marti, in functie de raspunsul tau, voi stii ce am de facut. Daca zici ca imi mai dai o sansa.. te voi iubi ca pe nimeni altul si vei simti acest lucru.
Daca imi zici ca ne-am despartit pe 10 iunie si ramanem despartiti, voi accepta si voi iesi din viata ta. Voi ramane doar July care poate iti va mai aduce o prajitura facuta de ea din cand in cand.

Deci nu imi raspunde acum, chiar daca vei vrea sa zici ca decizia e luata. Marti!
Iti multumesc din suflet daca tii cont de rugamintea mea de a-mi raspunde marti.

Multumesc.

Corespondenta unei despartiri

Partea I

July: Azi-noapte nu am dormit prea bine si am avut timp sa ma gandesc la noi cu scopul de a gasi o solutie logica pt a rezolva aceasta problema.
Si m-am gandit la urmatorul lucru: avand in vedere ca si eu si tu ne dorim ca suferinta ta sa dispara si avand in vedere ca amandoi ne iubim atat de tare si suferim cu gandul la despartire, solutia e sa gasim o modalitate incat sa facem sa dispara durerea fara sa ne despartim.
Prin urmare, propun sa ramanem impreuna., daca vrei fara contact sexual o vreme, sa ne continuam rutina noastra zilnica, astfel incat sa putem comunica ca 2 prieteni, si in acest timp sa cautam ajutor specializat.
Mergem la psiholog macar 2-3 sedinte (le platesc eu) ca sa cerem o parere obiectiva, daca suferinta din tine poate fi vindecata.Un psiholog stie mai multe despre psihic dcat noi.E o propunere rationala si ar conduce la ceea vrei si tu. Ce zici?

 

Eu: Actuala solutie este cea mai buna, nu avem ce sa mai impartim.
Tu ramai cu zambetul tau din timpul orgasmului si cu expresia  ''i have finished'', eu raman cu frustrarile mele.

 

July: Nu. De ce sa ramai cu niste frustrari. Vindecam frustrarile si daca si dupa ce le-am vindecat tot mai crezi asa, atunci o luam pe cai diferite.
Gandeste-te ca e logic ce iti propun. Amandoi suferim de durerea despartirii. Tu suferi o data pt greseala mea si inca o data pentru ca renunti la mine.
Anulam durerea despartirii si ne concentram sa vindecam durerea trecutului.
Merita sa luptam pt noi.
Daca vrei, daca iti e mai usor asa, ramanem in continuare despartiti, dar mergem la psiho.
Te rog sa ma crezi ca am atata incredere in faptul ca ma iubesti si ca te iubesc incat si rational privind..merita sa incercam.
Mai gandeste-te. Detaseaza-te un pic si ai sa vezi ca am dreptate. Stii ca sunt multe privinte cand am dreptate si aceasta e una dintre ele... O gandesc foarte rational.

 

Eu: A mers Antonio pe mana ta, eu nu am de gand sa o mai fac.
S-a terminat July, o sa scap de suferinta, am eu grija de asta, am la cine sa apelez. Cel putin ea nu-mi va spune cu zambetul tamp ''i have finished'' si o sa am grija sa termine de aceasta data.

 

July: Esti un om liber si poti sa faci ce vrei. Asa cum ai facut in septembrie poti sa faci oricand.
Ofera-i oricate orgasme vrei tu si apoi intoarce-te la mine, la cea care te iubeste sincer si pe care o iubesti.
Mergi cu mine sa cautam ajutor specializat si ai incredere ca putem vindeca impreuna.
Caci rostul nostru e sa fim impreuna. Muntii si dealurile noastre stiu ca suntem facuti pt a fi impreuna. Numai de am accepta acest lucru.

 

Eu: Scaparea mea nu este sexul, am sa caut o persoana de care sa ma indragostesc, careia sa ma dedic, doar asa voi trece peste. La tine nu am sa ma mai intorc Este adevarat ca mie nu mi-ai gresit dar m-am indragostit de o  July desteapta care stie bine ce face. Afland trecutul, totul s-a spulberat, chiar daca am vazut zilnic femeia in care eu crezusem, trecutul te tragea inapoi. Sunt o persoana incapatanata, nici un specialist nu ma va putea ajuta atata timp cat eu nu vreau sa accept trecutul. Singura solutie ar fi ca eu sa-l cunosc pe Antonio, sa-mi castige simpatia, intr-un cuvant sa-l plac si sa pot spune ca inteleg de ce s-a ajuns acolo. Sti bine ca acest lucru este imporibil, in concluzie asa va ramane si posibilitatea de a fi impreuna. Ma doare si ma chinuie fiecare secunda care ti-ai petrecuto alaturi de el, asta pe o parte si din cauza ta, din cauza lipsei de transparenta, din cauza cuvintelor si a teatrismelor spuse. Aseara in timp ce faceam sex ma gandeam daca la fel a stat si el peste tine, analizam distanta dintre mine si partenera sa vad in ce pozitie mi-ar putea vedea doar umarul. Nu este normal sa ma gandesc tot timpul la asta, sa incerc sa-mi explic ce ai gandit sau ce nu ai gandit tu, sa ma gamdesc cat de bine te-a facut sa te simti, ce ti-a placut cel mai mult si de ce ai acceptat sa te culci cu el. Am sufletul bucati gandindu-am la asta iar concluzia este ca oricat te-as iubi vei ramane femeia care a putut sa faca asa ceva. Poate ca pentru tine a fost doar o greseala, pentru mine este ceva de neconceput.

 

July: Imi pare rau suflet drag. Imi pare atat de rau.
As vrea atat de mult sa existe o alta solutie...alta decat asta.
Pentru ca ma sfasie. Asa cum tu te gandesti tot timpul la trecut, asa ma gandesc eu la lipsa ta. Ma trezesc noaptea si ma apuca disperarea si simt nevoia sa urlu, numai sa nu ma mai doara. Sa nu mai simt nevoia de tine.
Nu stiu cum sa fac, nu stiu cum sa te vindec, pt ca nu vreau sa renunt la tine.
De aceea te rog sa incercam, sa credem in noi, in minuni, in July asta de ai vazut-o zi de zi si o cunosti, in ce simtim..pentru ca nu pot sa accept. Nu pot fara tine.

Cand o sa accept nu o sa mai am scapare, durerea o sa ma cuprinda din toate partile si nu vreau. Nu vreau sa renunt la tine si la sufletul tau.
Imi esti atat de drag si te iubesc atat de mult.

Raspunul unui adio

"Ne-am despartit. Au trecut 10 zile de atunci. 

Nu am putut sa scriu nimic. Nimic. Pentru ca in mintea si in sufletul meu a fost permanent o ruga. Ruga de a nu ma lasa si de a ma primi inapoi in viata ta.

Nu pot sa respir fara tine.

Primele zile au fost crunte. Nu am putut sa mananc nimic, nu am putut sa beau nici macar apa, plangeam non-stop..chiar si atunci cand din ochi nu imi curgeau lacrimi, sufletul imi plangea. Pentru ca ma simt singura, ma simt ramasa singura cu toata iubirea pe care o simt pentru tine si nu stiu cum sa fac cu ea, dar fara tine. Si cand imi aminesc ca sunt ramasa singura, intru mereu in panica si dau afara panica ce ma cuprinde prin lacrimi.

Nu imi poti ierta trecutul si renunti la mine, la cea care te iubeste sincer si pe care o iubesti…pentru asta. Inteleg ca te chinuie, dar nu pot sa inteleg de ce prezentul nu poate fi mai puternic decat umbra trecutului. Eu m-am schimbat. Dincolo de regret, care va ramane regretul vietii mele, pe langa cel de a te fi pierdut, m-am schimbat, am dobandit principii. Am dobandit minte si hotarare. Si ceea ce tu consideri dezgustator, este dezgustator si pentru mine.

Zici ca acea veche persoana care a gresit, a fost stearsa cu buretele si m-am desenat mai puternica, o femeie sigura pe sine care stie ce vrea de la viata..stie ca vrea sa fie corecta, exemplara si un model pentru altii.

Maria Magdalena din prostituata a devenit sfanta..pentru ca Cineva a crezut in ea, pentru ca ea s-a cait si pentru ca si-a schimbat viata. Asa va fi si cu mine..nu am pretentia de a fi sfanta, ci doar un om cinstit.

As vrea atat de mult sa ai curaj sa mai stai cu mine si incredere in Dumnezeu, pentru ca m-am rugat atata la el pentru noi.

Ceea ce ma doboara este viitoarea ta absenta din toate ungherele vietii mele. Caci, te-am lasat acolo. Te-am lasat sa imi populezi lumea si visele cu felul tau de a fi si de a ma privi. Ma vad nevoita sa traiesc intr-o lume fara ochii tai verzi care sa ma priveasca sincer, fara mangaiere si fara tine ca sa crestem impreuna.

Si nu ma voi putea vindeca.. vindecarea ar veni din canalizarea acestei iubiri si dorinte de tine catre o alta persoana, numai ca este exclus. Tu ai fost ultimul. Eu nu voi face cum vei face tu..sa iti canalizezi atentia pe o alta persoana, astfel incat sa ma poti uita. Eu voi sta locului si iubirea de tine va sta locului in sufletul meu. Si as vrea ca sufletul sa mi se pietrifice..sa nu mai simt nimic. Sa nu mai pot iubi..caci daca iubesc sufar. Si TE IUBESC si SUFAR atat de tare.

Sunt intr-o cafenea…in Coltul nostru de Rai… E a 5-a sau a 6-a oara cand venim impreuna aici. Cred ca e a 3-a oara cand te astept in acest oras.. Cand am venit prima data am vazut terasa acestui local, e pe malul unui rau… si mi-am dorit sa pot sa beau un ceai aici. Toamna cand te-am mai asteptat, am stat inauntru, dar iata ca acum sunt afara. Vad pestii cum inoata. Poate ca e ultima data cand sunt aici.

Aseara pe drum..am vazut muntii nostri de vanilie. Si mi-am luat la revedere de la ei. Au aratat la fel cum au aratat in deplasarea din aprilie..cerul de vanilie si ei mov-albastri.. si ii priveam si le ziceam « la revedere ».

In clipa cand vei pleca..vei lua cu tine toate aceste lucruri. Si dealurile si muntii..si dealul nostru si visele noastre si imaginea fetitei noastre cu ochii verzi.

Ele raman in sufletul meu, dar mereu cand ma voi gandi la ele si la tine, voi stii ca raman doar amintirile..parfumatele amintiri. Si doare.

Te-am iubit si te iubesc cum nu am iubit pe nimeni..sa fii convins de acest lucru. Indiferent cati ani vor trece, indiferent cum ti se vor intoarce lucrurile in viata, ca vei mai crede in Dumnezeu..ca vei mai crede in cinste, ca vei mai avea sau nu principii..sau te vei indoi de orice misca…sa fii mereu convins de trainicia sentimentelor mele.

E o iubire PURA. E forma cea mai sincera de iubire. Sa ai certitudinea iubirii mele ca un pansament. Mereu cand vei fi trist sau cand te vei simti pierdut, sa te gandesti la siguranta iubirii mele, asa cum te gandesti la dealurile de la Fisici. Ca si ele, si iubirea mea va fi mereu acolo. Sa nu uiti.

Cand iti vei aminti de mine..asa sa ma tii minte..ca fiind fata cu par rosu si ochi ce au stiut sa te vada, care te-a iubit PUR, SINCER si DEZINTERESAT.

Aceasta sunt eu, cea adevarata…eu care te iubesc ca pe nimeni altul."

Un altfel de ADIO

Luni 10.06.2013, ziua in care am decis sa pun punct unei extrarelatii inceputa in luna februarie 2012. Cine a fost?
O femeie cu o inaltime potrivita, parul ca focul, cu ochelari, putin plinuta si usor adusa de spate, cu un ten problematic din cauza unor problem din adolescent, urechile putin clapauge si pline de cercei, o structura osoasa si o fata bine profilata., colega mea.
Cum a iceput?
Suntem in luna decembrie 2011 si vremea este frumoasa, incepusem sa iesim in aceeasi formula din ce in ce mai des la ceai sau cafea. Nu stiu cum dar mi-a captat atentia, nu era superba dar avea o stralucire a ei, un nonconformism, un fel de a fi care m-a atras ca un magnet, poate ca de fapt am simtit slabiciune, potentialul unei aventuri, cert este ca am privit-o si din acea clipa am stiut ca exista o legatura.
Au trecut sarbatorile si o data cu revenirea la serviciu am reluat discutiile, discutii diverse, totul se lega, exista o comunicare foarte buna, parca ne completam. Eu lansam atacuri nevinovate si ea imi raspundea, mi-am dat seama ca jocul a inceput, era doar o chestiune de timp pana evoluam.
Intr-o zi am pus pariu ca am sa ma duc la ea la birou si am sa o pup, am profitat de onomastica unei colege si am pupat-o. I-am vazut surprinderea pe chip, mai ales ca miza pariului era un sarut.
Am condus-o acasa si si-a onorat pariul, un sarut excitant, cald, placut. Stiam ca nu ne vom opri aici, din felul cum m-a sarutat stiam ca va urma mai mult.
Am inceput sa o conduc acasa si sa facem popasuri in parcarea unui mall, profitam de aceste popasuri pentru a ne cunoaste, atinge, saruta.
Luni 13.02.2013, am ajuns in parcarea mall-ului si suntem pe bancheta din spate, ne sarutam si ii soptesc la ureche ca vreau sa-i arat cela 10 ceruri. Incep sa o sarut pe gat si sa spun cerul 1, apoi continui sa o mangai cu mana pe sani si spun cerul 2, ...................... mana imi aluneca in jos si imi fac loc pe langa curea, ma incomodeaza teribil si spun asta cu voce tare, in clipa urmatoare aud raspunsul mult asteptat: desfa-o. Intr-o clipita am desfacut cureaua si mi-am strecurat mana in lenjerie. Imi amintesc atmosfera umeda, era atat de excitata, mi-am introdus degetele ascultandu-i gemetele, m-am oprit la cerul 9 spunandu-i ca cerul 10 trebuie sa I-l arat.
Marti 14.02.2012, afara a inceput sa ninga usor, plecam de la serviciu si ninsoarea se intensifica, se circula greu si nerabdarea de a ajunge in parcarea noastra creste din ce in ce mai tare.
Gasim cu greu un loc in parcare, oprim motorul si intr-o clipita suntem pe bancheta din spate, incep sa o sarut in timp ce imi strecor mana in pantalonii ei, aceeasi atmosfera umeda si placuta, dintr-o data o aud intrebandu-ma: ''ai un prezervativ''?
Aveam unul in portbagaj, nu stiu cat de bun era in conditiile temperaturilor scazute de afara, ii spun de ce dispun si imi spune ca are ea unul. Raman surprins, in mod normal o femeie cu relatie acasa nu umbla cu prezervativele dupa ea, dar in aceasta seara nu mai conta, stiam cat de mult o doresc.
Imi pun prezervativul si trece deasupra, a fost o adevarata nebunie, nu stiu cum a facut masina, nu mi-a pasat atunci si nici acum nu-mi pasa. Era foarte excitata si gemea usor cand o penetram, ma excita la maxim cand o auzeam.
Am decis sa avem o relatie sincera, sa spunem tot ce gandim, sa nu ne ascundem nimic, pentru mine era o adevarata premiera.
Timpul zbura si noi ne iubeam, incepusem sa ne cunoastem si sa aflam lucruri noi unul despre celalalt, asa am aflat ca sunt al treilea barbat din viata ei. Am fost uimit, dupa nonconformismul afisat ma asteptam sa fi avut mai multe relatii, incep sa ma declar norocos.
Atunci nu am intrat in detalii, am preferta sa trag eu concluziile, mai traziu am redeschis subiectul si mi-a povestit o intamplare care a vea sa devina spinul din inima mea.
Povestea ei:
Anul 2010, avea 24 de ani, seara acasa butonand calculatorul este apelata pe Skype, o persoana din Italia, Antonio Monsellato de 46 ani o intreba cum este vremea in Bucuresti. Au continuat sa vorbeasca timp de cinci luni, timp in care au atins diverse subiecte. Simtea cum discutiile se legau si totul era interesant. O anunta ca va ajunge in Romania cu ocazia unei intalniri NATO. Sambata 18.09.2010 Antonia ajunge in Bucuresti si ea se ofera sa-i arate orasul, se plimba prin Cismigiu in timp ce el incepe sa o atinga pe spate, aici exista si prima tentative de sarut. Ea nu se sperie si continua sa faca pe ghidul, el o invita la hotel dar ea nu accepta, in drum spre casa se gandeste la propunarea lui, noaptea adoarme greu si se gandeste la ziua ce tocmai a trecut.
Duminica 19.09.2010, ii spune prietenului ca are o intalnire cu firma, pleaca de acasa si se se intalneste cu Antonio. Incepe sa ploua si el  o invita la Intercontinental, etaj 11, acolo era cazat. Ea accepta fara sa ezite, ajung in fata usii si isi dau seama ca nu pot intra in camera. Coboara amandoi la receptie, este sansa ei sa spuna NU, urca din nou si se opresc in camera.
El incepe sa o dezbrace in timp ce ea accepta tot ce i se intampla, incep sa se sarute, ea asteapta ca el sa se dezbrace.
In urma unor discutii sincere ea mia- raspuns punctual la cateva intrebari astfel:

- In cat timp ai avut orgasm cu el de la inceputul partidei?

La finalul ei. Nu am ajuns usor. Imi e greu sa zic in cat timp, am zis jumatate de ora pentru ca asa mi-a lasat impresia, dar nu am cum sa fiu sigura.

- Ce ti-a provocat cea mai mare placere cand ai fost cu el (sexual)?

Actul in sine,  nu am incercat nimic altceva.

- Care au fost pozitiile si cine a venit cu ideea schimabri lor?

Misionar, eu deasupra si eu pe burta. El.

M-a durut atat de tare ce am aflat incat imi venea sa urlu, femeia care pana mai ieri radia, acum era doar o flaore ofilita. Din ziua respective nu am mai putut sa o privesc la fel. Din pacate nu a vrut sa-mi povesteasca de prima data, m-a lasat sa-mi fac eu scenariile. Aveam sa aflu ca el nu a reusit sa ajunga decat uitandu-se la ea si masturbandu-se, a mentionat ca doar asa putea sa ajunga din cauza unui accident nautic avut cu mult timp in urma.
Ma uitam la ea si nu vedeam decat o femeie usoara, o femeie care s-a injosit maxim.
Cum nu ar fi fost suficient ca a facut sex mai ceva ca o prostitoata,s-a si indragoastit de el ajungand sa scrie aceasta poezie:

Si niciodata cat sa te ating

Imi revii in vis.

Iar visul ma intoarce in trecut.

Adorm linistita, stiind cine sunt si ce vreau

Si ma trezesc in alte vremuri

Cu alte simtiri,                  

Cu dorinte de nerostit.

Esti o fantoma, o iluzie,

O proiectie.

Nici nu mai stiu daca ai fost aievea.

Timpul sterge, dar nu de tot.

Asa cum buretele sterge creta,

Dar tabla tot poarta cuvintele zgariate.

Desi nu vreau,

Mereu vei fi cu mine, in mine, intru mine.

Chiar daca am uitat simtirea,

Chiar daca glasul nu ti-l mai stiu,

Mereu imi vei reveni fie intr-un vis,

Fie intr-un cantec.

Si niciodata cat sa te ating.

A fost cea mai frumoasa si cea mai trista poezie din viata mea, am simtit-o cu fiecare celula din corpul meu, fiecare vers era ca o sulita infipta in sufletul meu si in dragostea ce incepuse sa se contureze.

Luni 28 Mai, simt ca explodez, inima mi-o ia la trap si aerul intra cu portia, simt ca am un nod in gat ce ma sufoca. Intamplarea din viata ei imi face viata un calvar, tot ceea ce vad cand o privesc este cum ea se simte bine cu el, placerea de pe chipul ei si satisfactia dupa chipul lui.
La rugamintile ei nu pun capat relatiei si continui manat de dorinta si speranta ca voi putea trece peste aceast trecut negru.

Luni 17.09.2012, din ce se apropie data la care stiam ca s-a petrecut evenimentul ma cuprindeau cele mai urate trairi. stari de nervozitate cu disperare, doream atat de tare sa schimb trecutul, o doream atat de tare curata, mi-as fi dorit atat de mult sa o iubesc cu fiecare celula, ma simteam neputincios.
Pun punct relatiei si o anunt ca voi pleca in pauza de pranz si ma voi culca cu o alta colega, ii citeam disperarea pe chip, stia cu nu are ce face, decat sa sufere. Am sperat ca aceasta experienta ma va vindeca, am sperat ca suferinta ce i-o voi provoca va fi atat de mare incat voi fi satisfacut, nimic mai fals. In cele din urma in aceeasi zi am plecat impreuna in deplasare, ei nu-i venea sa creada ca m-am culcat cu o alta colega. I-am confirmat cu un ranjet nervos pe buze, era adevarat, chiar o facusem, dar nu ma simteam implinit, simteam ca tot nu am facut-o sa sufere suficient.
Desi stia ce s-a intamplat, a facut dragoste cu mine in acea seara, intr-o zi le-am simtit pe amandoua, am ejaculate la amandoua, cu toate acestea eram trist.
Am ramas impreuna cu gandul ca voi reusi sa trec peste ceea ce a facut, din pacate in octombrie 2012 m-am vazut in fata aceleeasi situatii, de aceats data ea solicita sa-i dau noua luni in care sa-mi stearga durerea si sa-mi dovedeasca cat de mult ma iubeste. Fixam de comun accord o data si ea o trece in telefonul ei urmand ca sa ma anunte peste noua luni.
Luni 11.06.2013, ii spun ca nu mai putem continua, nu pot trece peste ceea ce a facut oricat m-as stradui, cu cat o iubesc mai mult cu atat ma doare mai tare. Nu pot accepta ca ochii ei au vazut, buzele ei au simtit, corpul ei a fost mangaiat, sexul ei a fost folosit, nu pot accepta gandul ca a oferit toate cele enumerate unui barbat de 46 de ani, cu putin mai mic decat tatal ei. Putea sa aiba orice barbat, putea sa se bucure de cineva de varsta ei, putea sa aiba demnitate, in schimb ea a ales ceea ce eu nu voi putea ierta niciodata.
I-am cerut sa se priveasca in oglinda cum ar privi pe altcineva, sa se uite la fiecare detaliu si sa se gandeasca la ceea ce a facut. I-am spus ca voi accepta orice o sa decida, dar daca ma iubeste cu adevarat va sti raspunsul corect fata de mine.
Am plecat acasa cu metroul deoarece aveam masina in service, nu am schimbat multe vorbe in metrou, ii citeam disperarea in privire si pe fata. Din cand in cand ma implora sa o iert si sa-i mai acord inca o sansa. A insistat sa mergem la o bisericuta sa aprindem o lumanare, pe drum aveam sa aflu ca in ziua respective se implineau cele noua luni pe care noi le fixasem de comun acord.
Se pare ca acesta era destinul nostrum, eu o persoana neiertatoare si ea o persoana slaba.

Ne-am iubit cu atata pasiune incat greu poate fi descrisa in cuvinte, am visat impreuna, am planuit impreuna, am discutat de masini, case, loto etc, totul a fost spulberat de o varsta, fapta, persoana, un hotel, o camera, un etaj si o partida de sex.

Imi pare rau draga mea, imi pare atat de rau ca nu ai spus NU si ai acceptat sa fi ceea ce vei ramane mereu in amintirea mea.

Te rog sa ma ierti, stiu ca mi-ai oferit clipe superbe, ai fost prietenul meu, confidentul meu, dar si cea mai mare dezamagire.

Iti doresc sa fi fericita, sa-ti iubesti prietenul, sa va casatoriti si sa faceti copii care sa fie mandrii de voi.

Cu drag,
Iubirici