luni, 10 martie 2014

Adio inger cu aripile taiate

 Este atat de greu sa fi vertical in viata mai ales atunci cand intervine suferinta, atat a ta cat si a altora. Ma uit in ochii ei si vad disperarea cu care se agata de aceasta relatie, fiecare avem pe cineva acasa dar ea ma implora sa nu o las, sa-i mai dau o sansa, desi stie ca nu poate schimba nimic doreste inca o sansa de a mai petrece timpul impreuna. Imi vine atat de greu sa o privesc si sa spun NU, dar cum as putea continua cand sunt macinat de un trecut?!
 Am obosit, am obosit sa-mi macin sufletul cu intrebari si pareri de rau, am obosit sa tot gasesc o scuza la ceea ce s-a intamplat. Pentru unii este un fleac, pentru altii este un capat de tara, cert este ca pentru mine este un aspect peste care nu pot trece, un aspect la care nu pot inchide ochii.
 Nu o pot privi ca pe o simpla utilitate, pentru mine a insemnat si inseamna mai mult de atat, dar singura modalitate de a trece peste suferinta provocata de ceea ce s-a intamplat candva este de a lasa in urma totul si de a-mi vedea de viata. Este o alegere grea, o alegere care nu se face cu inima, nu inima imi da acea stare de sufocare ci mintea.
 Mintea este lacasul tuturor senzatiilor, labirintul vietii, tot ceea ce simtim, traim, exprimam etc vine din minte si se raspandeste in tot corpul simtind apoi diferite stari.

Imi pare rau July, imi pare rau ca nu sunt mai ingaduitor, imi pare rau ca nu sunt capabil sa trec peste ceea ce s-a intamplat, imi pare rau ca te fac sa suferi si ca nu-ti pot oferi ceea ce iti doresti.

Ceea ce scriai candva pentru Antonio acum se adevereste si in cazul nostru:

Si niciodata cat sa te ating
Imi revii in vis.
Iar visul ma intoarce in trecut.
Adorm linistita, stiind cine sunt si ce vreau
Si ma trezesc in alte vremuri
Cu alte simtiri,
Cu dorinte de nerostit.
Esti o fantoma, o iluzie,
O proiectie.
Nici nu mai stiu daca ai fost aievea.
Timpul sterge, dar nu de tot.
Asa cum buretele sterge creta,
Dar tabla tot poarta cuvintele zgariate.
Desi nu vreau,
Mereu vei fi cu mine, in mine, intru mine.
Chiar daca am uitat simtirea,
Chiar daca glasul nu ti-l mai stiu,
Mereu imi vei reveni fie intr-un vis,
Fie intr-un cantec.

Si niciodata cat sa te ating.

Iti voi ramane aproape si vei avea mereu un loc in inima mea, l-ai castigat pentru prezentul oferit dar nu l-ai putut pastra pentru trecutul urat.
Iti doresc tot binele din lume, sa fi fericita si iubita cel putin asa cum te-am iubit si te iubesc eu.

Cu drag,
Iubirici.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu