Toamna se numara bobocii

Azi este sambata 30.08.3014, penultima zi din vara si nu numai. 

Se spune ca toamna se numara bobocii, poate ca asa este, toamna anotimpul roadelor, toamna anotimpul peisajului pastelat, toamna anotimpul plin de insemnatate si durere.

M-am culcat aseara cu o dorinta si o speranta in suflet, as vrea sa fiu mai bun, sa am puterea de a accepta ce nu este de acceptat, de a vedea ceea ce nu vad, de a simti ceea ce trebuie simtit.

O ultima zi din vara si nu numai, ma simt ca o frunza pregatita sa paraseasca copacul, oricat de mult mi-ar placea sa stau si sa ma las purtat de adierea timpului, aleg sa cad, aleg sa urmez cursul firesc al naturii.

O noua zi

Sunt obosit, ma simt ca un animal străpuns de o săgeata care isi cauta un loc ferit sa sufere. Parca si cerul fraternizează cu mine plangad pentru starea mea. Ploaia imi creează o stare greoaie de apăsare, parca in fiecare picătură este o părticică din mine care se izbește de pământ.

Sunt obosit, dar cu toate acestea ii mulțumesc lui Dumnezeu ca-mi permite sa fiu obosit, ca pot admira ploaia, ca exist si azi, ca am posibilitatea sa ma supăr, sa vorbesc, sa țip .....într-un final sunt fericit ca pot sa fac toate acestea.

Singurul meu cititor activ spunea ''dar fi odata fericit'' :), sunt fericit, dar ca orice om care face umbra acestui pământ am momente mai istovitoare, in care un business nu iese asa cum vrei sau când vrei tu, când te chinui sa înțelegi de ce oamenii fac lucruri fără sa gândească etc.

Nu mi-am închipuit niciodată ca poți sa suferi din cauza trecutului cuiva, rațional este sa suferi din cauza unui prezent, dar din cauza unui trecut nu am crezut ca este posibil, sincer nici nu va doresc asa ceva. Prezentul poate fi modificat/schimbat, trecutul nu poate fi decât constatat si luat ca atare.

Uffff, mi-am promis ca nu mai vorbesc despre subiecte trecute, uite ca fac ce fac si iar aduc aminte despre problema mea.

Bunnn, hai sa închei intr-o nota optimista ...... immm .... iți mulțumesc Doamne pentru tot ceea ce-mi dăruiești, inclusiv aceasta zi.

Copilul din noi

Este atat de placut sa privesti cerul, sa vezi in albastrul infinit formele neregulate ale norilor care strabat cerul dintr-un colt in altul. Din cand in cand cate o pasare strabate campul vizual si imi starneste invidie, mi-as dori sa am libertatea ei, sa simt curentii de aer si sa ma bucur cum o faceam in copilarie cand mergeam cu bicicleta. In goana de a deveni adulti inocenta copilariei este inlocuita de ambitii si frustrari, idealuri si griji, oare cand uitam sa mai fim copii, cand incetam sa fim fericiti din lucruri marunte, cand incetam sa avem sinceritatea unui copil?

Din acel copil a ramas doar o ramasita, o ramasita incarcerata intr-o minte plina de idealuri, ambitii, frustrari si multe alte griji.

Oare cand am incetat sa fiu copil?

Cafeaua de dimineata

Este dimineata, cu greu reusesc sa ma trezesc, ma uit la ceas si constat ca este 6:28, am o zi lunga si istovitoare. Verific telefonul sa vad daca misterioasa cititoare a comentat ceva, cu ochii carpiti de somn deabia reusesc sa citesc. Fac un dus sa ma desmeticesc, privesc soarele ce se oglindea pe nucul falnic din fata hotelului apoi ii raspund inainte sa plec.

Imi savurez cafeaua aburinda in racoarea diminetii simtind parca apusul acestei veri.

Seara, in drum spre hotel ma gandeam ca in timpul zilei am mai verificat de cateva ori telefonul sa vad daca a mai scris ceva, apoi m-am gandit de ce ma intereseaza daca mi-a scris.

Comunicarea, cheia tuturor intamplarilor, din comunicare se pot lega prietenii foarte frumoase, regrete foarte mari sau .....doar comunicare.

Inca ma gandesc la cafeaua de dimineata, aburul ei se inalta in racoare diminetii si in razele timide ale soarelui parca dorind sa-mi ureze '' Sa ai o zi frumoasa''

               
Sper ca si tu ai avut o zi frumoasa.

Copacul martor

Azi am avut o zi grea, o intalnire importanta si multe ore de condus dar totul a parut mai usor datorita meleagurilor strabatute. Dealurile Transilvanene sunt de o splendoare rara, au o frumusete salbatica, neatinse de vreme si tehnologie. Satele sunt in mare parte neschimbate si la fel si obiceiurile oamenilor, sunt uluit cat de simplu isi duc traiul aceste persoane in aceste sate uitate de timp si lume. Spre deosebire de zombi tehnologiei preocupati de ultimul model de masina sau telefon, acesti oameni sunt mai aproape de Dumnezeu si cele sfinte.

Am trecut printr-o padurice ce mi-a adus aminte de copilarie, copaci zvelti ce lasa sa se vada printre trunchiurile lor frumusetea aramie a frunzelor cazute, tare mult mi-ar fi placut sa merg pe acest covor de frunze, din pacate m-am multumit decat cu privitul.

Vad atat de multe lucruri frumoase incat este greu de exprimat in cuvinte, peisaje ce trebuiesc vazute si nu povestite, din pacate le voi vedea singur continuand sa salut martorii existentei unor indragostiti, trecatori, muritori.

Ma bucur ca natura este martorul existentei noastre si nu invers.

Judecata timpului

Azi, dupa mult timp, m-am trezit cu o senzatie de suflet usor, cu senzatia ca viata este mult prea scurta ca sa o irosesc pe lucruri neinsemnate.

Mi-as dori sa ma pot desprinde de tot zumzetul din jur, sa ma duc in leaganul copilariei si sa ascult corbii, vantul, linistea, acolo este singurul loc unde simt ca traiesc cu fiecare celula.

Imi este dor de simplitatea de la tara, de respectul oamenilor, de casele din barne de lemn, de mirosul fumului, de cantatul cocosului.

Este ciudat ca-mi este dor de asa ceva deoarece de mic am visat sa fiu mai bun, mai bun decat parintii mei, mai bun decat prietenii mei, mai bun decat colegii mei, mai bun decat mine, am fost intr-o continua competitie si cel mai aprig concurent al meu am fost chiar eu. Imi este dor de simpliatatea de la tara dar nu stiu daca as putea trai permanent in ea, am devenit un zombi al tehnologiei, un dependent de actiune.

Imi este dor sa iubesc si sa fiu iubit de un suflet curat, sa nu ma mai framant pentru lucruri ce nu pot fi schimbate, pentru lucruri ce nu-mi sunt cu adevarat necesare, pentru nimicurile vietii.

Pretuiti fiecare clipa ca si cum ar fi ultima, dar nu incetati sa fiti responsabili deoarece timpul nu poate fi dat inapoi si devine judecatorul nostru.

Raspunsul la intrebarile ''De ce'' si ''Cum''

'Nu a batut apropouri sexuale pe skype, dar relatia era foarte apropiata, dadea semne ca ma place, ca se bucura ca ne vom vedea, era foarte entuziasmat. Cu ceva vreme inainte sa vina, dar si in tara fiind, mie mi s-a parut foarte indragostit de mine. 

Am banuit intentiile lui, mai ales prin prisma incercarii de a ma saruta. Atunci a confirmat ca vrea mai mult. L-am refuzat, seara m-am gandit ca e posibil sa vrea sa se ajunga la mai mult, dar am decis eu cu mine ca nu se va intampla. Eram flatata ca e indragostit de mine, ca ma place, ca ma doreste.  Sincer, pentru mine era uimitor ca am putut sa trezesc asa ceva. Si eu il placeam ca om, ca prieten, ma obisnuisem sa vorbim zilnic si sa fiu bagata in seama zilnic. M-am gandit ca poate avea intentii sexuale si am zis ca voi tine totul sub control ; nu am refuzat sa ma mai vad cu el dupa ce mi-am dat seama de intentiile lui pentru ca senzatia de a fi dorita, sa vezi pe cineva ca e indragostit de tine si te flateaza si se poarta frumos, era prea mare si m-am gandit ca voi tine sub control pentru a nu se ajunge acolo. M-am gandit ca voia sa se culce cu mine, eu stiam ca nu vreau asta, ca nu eram genul acela de fata, dar imi placea jocul de a fi placuta. 

In ziua cand am venit la hotel, am venit cu gandul de a astepta ploaia sa se opreasca si de a merge in parc apoi. Cat am stat la cafea, a devenit mult mai tactil, imi punea mana pe spate, pe mana, se uita fix la mine, facea acele semne pe care le face un barbat indragostit. Le-am observat si m-am intimidat pentru ca nu eram obisnuita sa vad manifestarea cuiva asa. Mi-a zis de mai multe ori daca nu vreau sa urc si am refuzat gasind motive : ba ca mai am cafea, ba ca uite ce frumos e unde stam acum, gandindu-ma ca nu e cazul sa ma culc cu el si ca pot sa ma joc in continuare fara sa a se ajunge la a ma culca cu el, dar in acelasi timp fara sa pierd sa mai fiu dorita, placuta, centrul atentiei cuiva. 

Apoi a venit cu ultimatumul, s-a indepartat 1-2 pasi mici si a zis ca el se duce in camera, pot sa vin sau nu.Atunci m-am pierdut cu firea, efectiv nu am stiu sa zic nu. Pusa fata in fata cu nevoia de a lua o decizie, m-am pierdut si m-am ridicat, fara nici o intentie, fara nici un gand, nici ca va insemna sex si m-am dus dupa el. 

Cand cartela nu a mers, pe drum, mi-am dat seama ca el vrea asta si ca daca ajung la el in camera e f posibil sa se intample. M-am gandit la faptul ca atentia lui si faptul ca ma placea ma faceau sa ma simt frumoasa, importanta, asa cum mereu mi-am dorit sa fiu si nu am vrut sa pierd acest lucru, sa redevin acea Joly fata pe care nimeni o observa. M-am gandit si la gandurile mele legate de curiozitatea de a vedea cum e cu altcineva, la aprobarea prietenelor mele ca e bine sa mai vezi cum e si cu altcineva, ca el era simpatic si ca se purta frumos cu mine. Pentru el eram o femeie frumoasa, eram apreciata pentru cum aratam si pentru cum gandeam. As fi vrut ca aceste lucruri sa ramana asa fara sa ma culc cu el, de aceea am zis ca voi tine sub control, ca sa nu ma culc cu el, dar nici sa le pierd. A mai fost si faptul ca deja ma ridicasem si nu as fi stiut cum sa ma intorc fara sa par aiurea.

Varsta lui disparuse cu o zi inainte din momentul in care a inceput sa vorbeasca cu mine, cand l-am perceput ca pe un prieten. L-am considerat simpatic, imi placea cum se legau discutiile intre noi, imi placea cum ma facea sa ma simt, cum glumea cu mine, varsta nu a mai avut importanta cand ne intelegeam atat de bine ca prieteni.

Era pana la urma un om de treaba, care se purta f frumos cu mine, era interesat de mine, de felul cum gandesc, observam ca ma place fizic, prin prisma serviciului lui nu era oricine, se purta cum mi-as fi dorit si prietenul meu sa se poarte : mai stilat, mai manierat, mai educat. Eu ma simteam o femeie mai manierata si mai stilata.

Varsta a disparut din cauza tuturor acestor aspecte de mai sus. Nu m-am gandit sa ii fac o analiza din pct de vedere sexual sau fizic, eram atrasa de el prin prisma relatiei, a discutiilor, dar nu si sexual, nu il doream, dar ma simteam bine in compania lui. Nu m-am culcat cu el pentru ca il doream ci pentru ca imi placea cum eram eu cand eram in compania lui, imi placea sa fiu dorita. De aceea nici nu am putut spune nu, pentru ca ar fi insemnat sa redevin acea tocilara pe care nimeni nu a dorit-o atata timp. 

M-am dus ca un miel la taiere, am stat inerta, nu am simtit placere decat atunci cand nu l-am mai vazut, pentru ca nu l-am mai vazut.  Am facut un lucru pe care nu mi l-am dorit. L-am facut doar ca sa par intr-un fel, sa fiu mai interesanta, o femeie dorita, o femeie care poate sa “joace” pe degete un barbat. Am vrut sa vad ca pot sa fiu la fel de frumoasa si de dorita ca toate fetele din jurul meu.

Dupa ce s-a terminat mi-am dat seama ca nu a meritat. Ca a fost totul atat de murdar, de trist si mi-a parut rau. Nu am plecat din camera ca sa nu il ofensez, pana la urma el se purtase frumos cu mine. 

Cand nu mi-a mai scris pe skype, am realizat ca a fost exact invers, ca eu am fost cea jucata, nu el. Parerea de rau s-a accentuat pentru ca nu numai ca nu fusesem o persoana interesanta, ba chiar ma considerase o curva. Am refulat gandul, l-am dat deoparte din mintea mea pentru ca era prea greu de suportat si m-am victimizat. 

A durat atat de mult pana am putut sa rostesc acest crud adevar, sa imi recunosc aceasta slabiciune si ca este cauza care a stat la baza greselii mele. Nici acum nu vreau sa o recunosc pe deplin pentru ca in fata ta vreau sa fiu cea mai frumoasa, sa iti placa ce vezi si mi-e teama ca ai sa incepi sa ma vezi asa cum m-am vazut eu… asa cum am fost toata adolescenta, asa cum fost mult timp dupa aceea. Nu am fost niciodata genul de fata dupa care a intors cineva capul si stiu ca tie iti plac acele fete ca sa fie pentru tine un trofeu. Cand cineva a intors capul dupa mine, mi-a placut atat de mult cat de deosebita m-am simtit incat nu am fost capabila sa pastrez limitele jocului''. 

Exista o vorba in popor '' Urat, prost si al dracu'', anumite persoane tin mortis sa se incadreze in aceasta categorie. Dupa ce ca in anumite situatii viata nu le-a suras, in loc sa-si faca viata usoara mai mult se adancesc in mocirla. Din pacate acest gen de persoane nu stiu sa aprecieze ceva ce nu au avut niciodata, respect si dragoste, atunci cand sunt salvate in loc sa multumeasca salvatorului il otraveste incet, incet cu faptele lor.

De asemenea mai avem o vorba tot din repertoriul autohton ''Facerea de bine este futerea de mama'', mai bine investesti timp si sentimente intr-o persoana educata si cu principii morale, decat intr-o persoana care a crescut in bataia vantului si dupa regulile nescrise de dupa blocuri.

Pacat de tine si de cei ce te apreciaza.

Povestea adevarata a unui trecut

''Prin luna mai 2010 am primit un mesaj pe skype cu un salut si un mesaj care zicea ceva de genul ca urmeaza sa ajunga in Bucuresti in urmatoarea perioada si sa are nevoie de indicatii privind cateva localuri situare hotel fata de locul unde avea loc intalnirea de afaceri.

Nu am bagat in seama pentru ca ceva de lucru de terminat contratimp.

Peste cateva zile am vazut in lista de conversatii (nu le stergeam pe atunci) mesajul respectivului. Si am intrebat ce fel de informatii are nevoie. Nu cred ca era online pentru ca nu mi-a raspuns imediat. Ci s-ar putea chiar in ziua urmatoare. Mi-a zis ca va veni in Bucuresti pentru o intalnire de afaceri, ca va fi cazat la intercontinental si ca ar vrea sa stie unde poate iesi seara in oras, daca e nevoie sa inchirieze o masina pentru a ajunge la locul unde se va tine intalnirea. Intalnirea era la Cercul Militar si i-am explicat ca este aproape. Apoi i-am recomandat sa mearga pe Lipscani, in Valea Regilor, se fumeaza narghilea. Mi-a zis ca nu ii place sa fumeze si ca prefera localuri mai linistite.

Apoi m-am scuzat pentru ca aveam de lucru si m-a intrebat ce am de lucru. I-am zis ca e vorba de un studiu de piata pentru Bulgaria. 

In aceeasi zi, dupa o vreme mi-a scris razand ‘cate pagini are studiul tau ? 75?”. Mi s-a parut amuzant si i-am raspuns ca “25”. Si de aici a pornit o noua discutie. L-am intrebat ce intalnire are pentru ca stiam ca la Cercul Militar se tin expozitii. Si atunci mi-a zis ca e ceva legat de nato, ca lucreaza ca ofiter in nato. Apoi m-a intrebat cu ce ma ocup eu, i-am zis ca lucrez ca asistent de marketing intr-o companie farma. Au glumit pe seama medicamentelor. M-a intrebat ce facultate am facut. Am vorbit de plecarile mele in Franta cu tabara de vara.

Am mai discutat despre faptul ca jobul lui implica f multe calatorii.

In urmatoarea dimineata, cand am intrat pe skype mi-a scris. Si am mai discutat. La fel si in zilele urmatoare, in fiecare dimineata cand intram pe skype imi scria. Am mai discutat despre serviciu, despre calatoriile lui. Imi zicea cand pleaca in alte tari, imi scria de acolo. In prima sau in a 2-a saptamana mi-a trimis o poza cu el, pe care nu o mai am pentru ca am sters-o. Apoi a insistat sa ii trimit si eu o poza cu mine, nu i-am trimis imediat pentru ca nu vedem rostul, la skype nu aveam poza cu mine ci o imagine. Dar a tot insistat cu glume si pana la urma i-am trimis. Nu am poza sa ti-o atasez pentru ca de cand am realizat ce am facut am sters-o, cum am rupt si am aruncat si hainele din ziua aia. Nu stiu daca o mai am pe acasa, o sa caut si iti voi trimite. Stateam pe o banca in Lyon.

Dupa ce i-am trimis poza, a zis « aha, deci asa arata un marketing assistant ». M-a intrebat unde era poza facuta. I-am zis si am mai discutat. In poza era pe un pod in Paris, imbracat cu un palton. Atunci m-am uitat la profil si am vazut ca avea 42 de ani. M-am gandit ca e in varsta, dar nu avem nici un interes fata de el. Eu oricum ii raspundem in 2 peri de cele mai multe ori.

El a continuat sa imi scrie pe skype, cand pleca pe undeva, facea si face si intra sa vorbeasca cu mine, zicea ca a tot cautat internet sa poata intra sa ma salute. Si tot asa.

Mi-a povestit de motorul pe care il avea, mi-a zis ca a facut basket, dar ca din cauza unui accident pe care l-a avut acum nu mai poate face sport de contact si singurul sport facut e inotul. Ca inoata in fiecare seara, mi-a zis ca era din sudul italiei, mutat cu serviciul in Roma. Mi-a povestit de seful lui, vorbeam de filmele vazute. Si incet incet, incepusem sa ii povestesc si eu.

Apoi, pe parcurs, a inceput sa spuna faze de genul mi-a fost dor de tine. Glumea cu mine. Pe masura ce trecea timpul a zis ca atunci cand vine in tara, trebuie neaparat sa ne vedem. Atunci eu i-am zis ca nu stiu ce parerea va avea prietenul meu. Si atunci a zis ca « asa e, nici nu am intrebat daca esti intr-o relatie sau nu ». I-am povestit de prietenul meu. L-am intrebat si eu, mi-a zis ca e divortat. Am iintrebt de ce.. pentru ca nu mai erau compatibili si au decis ca e mai bine sa fie pe drumuri separate, dar pastreaza contactul pt diverse ocazii. L-am intrebat daca are copii si mi-a zis ca nu, ca ii pare f rau pentru acest lucru pentru ca ar fi fost bucuria vietii lui, dar cand au fost mai tineri amandoi au fost ocupati si nu s-au gandit la a face copii.

In timp, s-a creat o relatia de prietenie, ne povesteam ce se petrecea zi de zi etc. Cu vreo 2 luni inainte de a veni, mi-a scris nr lui de telefon pe skype. Eu nu i-am dat nr meu. A apoi a mai insistat si i-am dat si nr meu si m-a sunat. A zis ca ar vrea foarte mult sa poata asocia poza si discutiile cu o voce. L-am lasat sa ma sune. La telefon mi s-a parut ca radea mult, vorbea repede si insufletit. Si pe skype era tot timpul cu o gluma pregatita.

Pe masura ce se apropia timpul sosirii lui, a inceput sa zica mai des ca ar vrea sa ne intalnim, dar ca nu vrea sa imi faca probleme. Dar i-ar facea mare placere sa ne vedem. In cele din urma am acceptat, m-am gandit ca nu are ce sa fie rau  si ca ar fi frumos sa fiu o gazda buna si sa ii arat orasul.

De cand am zis ca ar putea fi o varianta sa ne vedem, si-a manifestat f tare entuziasmul. Parea bucuros. De atunci ne-am mai auzit inca o data la telefon, m-a sunat el sa vada ce fac, dupa ce m-a anuntat inainte ca va suna.

Cu cateva saptmanai iniante, mi-a zis ca ar dori f mult sa vina cu zi mai devreme ca sa avem timp sa vada si el orasul. Si a facut rezervare de sambata, cand eveniemnteul incepea dumoinica seara.

Pentru a-mi trimite datele zborului, mi-a cerut adresa de email, i-am dat-o. Si de atunci mi-a mai trimis si mailuri. Saluturi cand era plecat, o prezentare draguta, diverse.

El cam numara zilele pana urma sa ne vedem, eu ma simteam magulita ca e asa de interesat si ca de abia asteapta. I-am scris pe skype unde urmeaza sa il duc, facusem o lista de muzee, parcuri, cladiri si a facut misto de mine ca bine ca am pregatit agenda intalnirii, cum se face la intalnirile oficiale.

Am stabilit sa ne vedem sambata in fata hotelului, nu mai stiu la ce ora, dupa pranz. M-am imbracat cu o fusta, dres gros negru, tricou negru si niste pantofi cu talpa joasa. El era imbracat cu un pntaloni crem si sacou crem casual si tenisi. Ne-am vazut in fata hotelului, ne-am recunoscut, a zambit larg si m-a pupat pe obraz. M-a intrebat ce fac si a inceput sa povesteasca ceva legat de hotel sau avion. Se mai uita uneori gales la mine. Am vb acolo putin si a zis sa mergem la o tereasa. Am mers pe lipscani. Am baut cafea. Am povestit mult. Ma mai atingea pe mana. Era ff prietenos si bucuros ca ma vede.

L-am dus la muzeul de istorie, acolo a incercat sa ma sarute. Si m-am retras. I-am zis ca nu e ok. Dar m-am simtit flatata ca a incercat si ca era interesat. S-a purtat ca si cum nu s-a intamplat nimic. Am mers apoi in Cismigiu, incepuse sa fie tot mai tactil cu mine, ma atingea intamplator pe spate, pe mana, mai facea un apropo legat de decolteu. Deci, am obs ca era interesat de mine mai mult decat ca amic. In cismigiu, am facut rez la un restaurant pt mai incolo si ne-am mai plimbat pe acolo. Ne-am oprit pe o banca si am stat de vorba pana dupa ora rezervarii, astefl incat la ora 20, 20 si ceva cand am zis ca trebuie sa plec m-a condus pana la metrou. A doua zi am aflat ca a mancat singur la pizza hut. Dupa muzeu, a zis ca ar vrea sa se duca pana in camera pt ca adusese niste bomboane si m-a intrebat dca nu vreau sa il insotesc sa vad camera. I-am zis ca nu si ca il astept la universitate. M-am dus pe la facultate pana mi-a dat el bip ca a venit.

De acolo am plecat in cismigiu si apoi eu acasa. Acasa, am mers la vecinii nostri si am stat pana mai tarziu. In seara aia m-am gandit ca el e interesat de mine si ca intrebarea lui a urca sa vad camera putea fi o invitatie. A doua zi trebuia sa mergem in herastrau. Il luam de la hotel si mergeam in parc. Am hot sa ne vedem la 10:30-11 la hotel. Afara ploua fff tare. Am zis ca merg la hotel pana se opreste ploaia si apoi iesim in parc. M-a asteptat la receptie si m-a invitat sa bem o cafea. Am stat acolo cateva ore. Glumea, era atent cu mine, mi-a zis ca ii par un om bun. Era intersat de mine, ma intreba chestii. A zis la un mom dat daca nu vreau sa urc, sa stam mai comod decat am sta la cafea, i-am zis in gluma ca mai am cafea. A mai spus-o sub alte forme, dar nu insistent si glumind l-am refuzat de fiecare data. Apoi, dupa ce am terminat cafelele s-ridicat si a zis ca el urca in camera, daca vreau sa vin bine, daca nu, nu

In momentul acela nu am stiut cum sa reactionez si m-am ridicat dupa el. Am luat liftul si in fata camerei nu a mers cartela. Am cob la receptie si apoi a mers. M-am gandit ca as putea sa ii zic sa asteptam sa se opreasca ploiaa si sa mergem in parc, dar nu am stiut cum sa zic nu. Ma asteptam ca se va intampla pt ca imi dadusem seama de intentiile lui. Dar nu am stiut cum sa zic nu, nu voiam sa urc ca sa ma culc cu el, dar nici nu am vrut sa il faca sa se simta aiurea. El era imbracat cu blugi, tenisi si o bluza cu maneca lunga alb-crem. Eu o bluza gri cu maneca lunga, blugi si niste pantofi cu talpa joasa. Cum intrai in camera era un hol cu garderoba pe stga si baie pe dreapta, in fata camera cu patul pe stanga cu capul pe peretele din stag, mobila venghe, 2 noptiere, in fata patului un birou, in continuarea patului, in fata, fotolii cu o masuta si pe peretele opus televizorul. Balconul avea un geam f mare si se vedea in spre fantana de la uniersitate.

M-am descaltat si m-am asezat pe canapea, a venit langa mine, a pornit tv-ul si apoi m-a sarutat. Mi-a pus mana pe sani prin haine si pe spate. M-a ridicat in picioare si mi-a dat bluza jos, si-a dat si el bluza jos si apoi sutienul. Apoi sarutandu-ma m-a lasat pe marginea patului, statea in fund cu picioarele in jos. Mi-a desfacut pantalonii si i-a tras jos. Am ramas in chiloti (negri), cu fundul pe pat si picioarele in jos, el si-a dat pantalonii jos, mi-a dat chilotii jos si m-a tras pe pat mai sus, caci statea pe margine. Nu mai stiu daca prezervativul l-a luat de pe noptiera sau din pantaloni, si l-a pus si a venit peste mine. Mi-a zis ceva de dulce..ca sunt frumoasa sau ceva si a intrat, nu am fost lubrifiata cat sa intre ca pestele in apa, dar nici uscata de tot nu a fost. In misionar, eu ma uitam peste umarul lui, nu m-am uitat la el, sau am stat cu ochii inchisi. Si e ciudat pt ca eu stau cu ochii deschisi de obicei.

Simteam ca se uita la mine dar am evitat sa ii intalnesc privirea. M-a mangait pe umeri, pe fata, imi mai zicea ca se simte bine. Dar tot nu m-am uitat la el. Apoi, a vrut din pozitia aia sa ajung eu deasupra si nu am putut cum a vrut el, dintr-o miscare. Deasupra am stat putin, mi se parea ca nu stiam cum sa ma misc si apoi ma simteam expusa stand asa, asa ca m-am dat la o parte pe spate, dar a initiat sa vin pe burta. M-am intors, cu picioarele intinse, si cu mainile pe langa corp, apoi cu ele la barbie. M-a sarutat pe ceafa si pe umeri, m-a mangaiat pe umeri. In aceasta pozitie, poate ca si unde nu il mai vedeam, am inceput sa simt mai multa placere si am ajuns. Chiar si in acele momente am fost retinuta. Mi s-a parut ca am ajuns greu. De aceea am si zis in engleza am terminat, odata din cauza obisnuintei de acasa si apoi pt ca s-a parut ca nu ajung. Nu tineam sa ajung, nu m-am straduit sa ajung, asteptam sa termine el inaintea mea, iar cand am ajuns i-am zis.

M-am intors pe partea mea dreapta cand i-am zis. A mai durat cateva secunde si s-a dat laoparte, pe partea dreapta a patului cum te uiti la el, cu fata in sus, spunand ca el nu poate sa ajunga pentru ca din urma accidentului a ramas cu niste probleme. Eu m-am intors cu spatele la el, pe lateral, si am tras patura cu care m-am invelit, atunci am observat ca se masturba. Am ramas cu spatele la el si mi s-a parut deplasat ca o face asa de fata cu mine. Putea sa se duca la baie. Mi s-a parut deplasat si de aceea nici nu m-am intors spre el, nu am vrut sa vad. A terminat treaba repede, si apoi s-a ridicat si s-a dus la baie, pana a venit ei m-am ridicat in fund cu patura care ma acoperea si m-a incercat o senzatie de dezamagire fata de mine. De parca as fi fost pangarita, nu am simtit ca a meritat ce s-a intamplat. Ajunsesem, dar fusese un orgasm trist, fara bucuria ca esti acolo si faci ceva ce iti place.

A iesit din baie si s-a pus pe pat, eu m-am ridicat si m-am dus sa ma spal. In baie am plans. Senzatia ca m-am pangarit s-a intensificat si m-am simtit trista ca i-am facut asa ceva lui Ionut. Parca ma trezisem dintr-o data si vedeam ce mizerie am facut in jurul meu. Mi-am pus chilotii pe mine si m-am pus pe pat, am tras iar patura pe mine, atunci el mi-a sarutat umarul si mi-a explicat cum accidentul cum i-a afectat nervul de simtire si cum erectia venea de la creier. Mi-a povestit despre accident, despre recuperare ca nu credea ca o sa mai mearga, accid era de la un fel de surf, e un sport, dar nu stiu numele. A vorbit el mai mult, eu doar strictul necesar. Statea inttins pe spate, iar eu in fund si mi-a facut semn sa stau cu capul pe bratul lui. Am stat putin, apoi m-am rasucit si nu am mai stat asa ci mai la distanta, apoi el a adormit...si eu m-am uitat pe pereti cat a dormit si m-am gandit la starea de apasare pe care o simteam.

La un mom dat s-a trezit si a vazut ca priveam in gol si aveam ochii umezi. M-am intrebat daca totul e ok, i-am zis ca nu. M-am privit putin si s-a culcat la loc. Cand s-a trezit a mai stat de vorba cu mine putin, generalitati, ca s-a oprit ploaia si a zis ca la ora 17 parca trebuie sa fie la cockteilul de bun venit. S-a mai dusat o data, eu m-am imbracat, s-a imbracat si el, m-a intrebat cum ii sta si am plecat. M-a condus pana la metrou. Eu tot aveam starea aia, nu eram mandra de ce facusem, nu ma simteam implinita. M-a dus la metrou si m-a pupat pe obraz. A doua zi am vb pe skype de dimineata, generalitati, el era in continuare interesat de mine, adica nu parea ca sacii in caruta. In ziua aia a avut o intalnire de dim si apoi a plecat. Am mai vb pe skype si apoi nu a mai vorbit deloc cu mine.''

Daca cineva ajunge sa citeasca aceasta poveste, il rog sa-mi spuna ce parere are, cum defineste o astfel de femeie, eu personal nu am reusit sa o inteleg.

Desertificarea sufletului

 In timp ce scriu zambesc, nu am un motiv anume, pur si simplu ma uit in viata mea amorroasa si zambesc. Sunt in stadiul de desertificare, de la extaz la agonie si invers, nu indraznesc sa ma vait, am facut-o de prea multe ori si sincer consider ca nu am motiv. Desi pare greu de crezut, din relatia cu July am ajuns sa-mi apreciez mai mult sotia si familia. S-a intamplat exact ca in povestea cu drobul de sare, am intalnit lucruri mult mai grave incat am ajuns sa apreciez atat de mult ce am acasa.
Saptamana trecuta am fost plecat in interes de afaceri si a venit si July cu mine, ii promisesem cu ceva timp in urma ca o voi lua cu mine indiferent de cum va evolua relatia noastra. Am insistat mult sa nu mearga cu mine si sa lase amintirile avute pe acele locuri nepangarite, sa ramana ceva frumos, nu am reusit sa o conving. Dupa cum va asteptati aceasta deplasare a fost presarata de discutii legate de trecut si sex, a doua parte nu a fost la fel de intensa ca in trecut dar a existat. Primele zile am fost rece, nu doream sa ma culc cu ea, simteam ca daca am sa o fac asteptarile ei in ceea ce ne priveste vor fi din ce in ce mai mari, intr-un final s-a dovedit ca aveam dreptate.
Am mers pe meleagurile placute noua, am privit cerul de pe dealul unde am facut dragoste, pe acelasi deal mi-a cazut la picioare si m-a rugat sa o iert, sa-i mai acord o sansa, pe acelasi deal am luat-o in brate si am trecut un prag imaginar spunand ca acolo este ''casa''noastra. Am facut toate acestea ca un dar de multumire pentru ceea ce a fost intre noi, pentru dragostea purtata de ea, pentru clipele frumoase dintre ''uragane''. In acelasi timp ii citeam disperarea in ochi, saptamana a trecut si ea se agata de orice, cu o noapte inainte m-a sarutat din cap pana in picioare, din pacate pentru ea am fost de neclintit, imi reveneau in minte doar intrebari si imagini legate de trecut, imi doream doar sa ma odihnesc, sa nu o mai vad, sa las totul in urma si sa fug.

Pe drumul spre casa mi-a propus sa vizitam Transfagarasanul, nu stiu cat a vazut din el, incepuse sa realizeze ca a trecut o saptamana si nu a reusit sa ma convinga sa-i mai acord o sansa. Pe ultimii 100 de Km a sta in genungi in fata scaunului de la pasager plangand si rugandu-ma sa o iert, sa-i mai acord o sansa. Am ajuns acsa si disperarea o cuprinsese, stia ca dupa ce o sa coboare din masina totul s-a terminat.

Imi era mila de ea, ne-am imbratisat ca si cum ne-am fi dspartit pentru totdeuna si urma sa nu ne mai vedem, a coborat din masina si a ramas inmarmurita in timp ce eu ma indepartam.
Nu am rezistat si am oprit masina, am coborat si i-am spus ''bine'', a venit alergand spre masina cum ar fi dorit o reconfirmare. Doua ore mai tarziu aveam sa regret decizia luata, recitisem povestea trecutului si m-am umplut de mahnire.
Imda, i-am mai acordat inca o sansa dar pe termen limitat, i-am solicitat ca intr-o luna de zile sa faca ceva legat de acest trecut nenorocit.
Ultima incercare de a-mi dovedi cat de tare regreta trecutul s-a sfarsit prost, i-a trimis un mail lui Antonio cu dorinta de a-si arata regretul, in schimb nu a facut decat sa-i arate ce anume i-a facut placere si de fapt din cauza cui trimite toate aceste mail-uri, o greseala capitala, o greseala careia eu i-am mai acordat o sansa.
Uneori cred ca sunt un alt frustrat din dragoste cu o slabiciune la o femeie care nu este capabila sa expuna lucrurile conform realitati. Frustrarea mea a ajuns la un asemenea nivel incat in cursul acestei deplasari am ajuns sa reproducem actul sexual avut cu Antonio, pozitii, mangaieri, miscari etc. Atat de greu este sa-ti vezi partenera intinsa si sa te gandesti ca asa cum stai tu la un moment dat a stat un tip de 50 de ani. Cu atat mai greu este cand ea iti spune ca nu a fost atrasa de el, dar nu a putut sa-i spuna NU si stai si te intrebi de ce nu a putut sa spuna NU. Apoi o privesti cum iti sta la picioare si te implora sa-i mai acorzi o sansa, de aici desertificarea sufletului, de aici tristetea din privirea mea.

Nu faceti ca mine, un preot mi-a dat urmatorul sfat pe care din pacate eu nu am fost capabil sa-l urmez '' i-a plugul de coarne si nu te uita in urma''