O privire in prezent

Prezentul mi se pare mai greu de povestit decat trecutul. As defini prezentul ca o insiruire de evenimente fericite si triste, precum curcubeul dupa o tornada. Cert este ca a venit primavara, si trezirea naturii la viata ma bucura si imi ofera un sentiment de fericire.
Viata este foarte ciudata, in copilarie mi se parea ca timpul trece foarte greu, imi doream sa devin adult, sa lucrez, sa am responsabilitati, acum mi se pare ca orele devin minute, totul se petrece foarte repede in jurul meu, pot sa-mi doresc sa fiu din nou copil?
Imi aduc mai bine aminte ce s-a intamplat acum doi ani decat ce s-a intamplat azi.
Este ciudat ce poate sa-si aminteasca un om dintr-o zi, un zambet, o mare de verdeata, o privire, o masina, un cuvant, un telefon, cam asta este tot.
Ieri mi-am dat seama de cateva lucruri:
- trecutul este la fel de important ca prezentul, oricat l-am regreta el ne va insoti ca o umbra.
- un cuvant iti poate raspunde la o sumedenie de intrebari
- nu caracteriza nicodata un om cand este bine dispus, caracterizeaza-l cand este trist, esti mai aproape de adevar.
- unele lucruri nu pot fi intelese oricat te-ai chinui sa le intelegi/accepti, mai ales cand este vorba de cineva drag
- dragostea este cea mai ciudat si placuta stare pe care Dumnezeu ne-a oferit-o

.